0
SHARES 19

In memoriam Ing. Ioan Olaru -1-

aprilie 13, 2018
http://zengrup.ro
http://zengrup.ro

 

„România de azi este foarte bolnavă, îndepărtată de valorile tradiționale perene, dezbinată, debusolată, fără strategii de dezvoltare durabilă adecvate”. Profesor Inginer Inventator Ioan Olaru.

Profesorul, inginerul si in acelasi timp inventatorul Ioan Olaru a fost în primul rând un vizionar așa după cum recunosc acum mulți din cei pe care i-a avut în preajma: familie, elevi, colegi, colaboratori sau persoane apropiate.

Născut în anul 1937 în actuala Ucraina, acesta își caracterizează viața ca fiind ,,o succesiune de fărâme de existență, preponderent neconvenționale și non-conformiste, determinate de o nevoie vitală de liberate într-un timp istoric zbuciumat, cu o înverșunată și continuă căutare de căi și mijloace adecvate pentru a rămâne permanent credincios unor constante valori și criterii morale de existență, compatibile cu propria-mi conștiință. Poate fi catalogată ca un roman, început în nordul Bucovinei la Pătrauțiii de Jos, într-o familie de preoți, cu descendență maternă transilvană ( strămoșul Ioan Suciu, căpitan în oastea craisorului Avram Iancu, plecând în 1848 din Tara Moților în Bucovina) și paternă bucovineană, de olari din Bainet (lângă Siret) având meșteșugul ceramicii roșii al Culturii Cucuteni, păstrat și dezvoltat de șapte milenii. În anul 1938 a ajuns la Vatra Dornei, unde tatăl a devenit preot. Ultimii ani ai celui de-al doilea război mondial m-au găsit la Călimănești (Vâlcea) unde am urmat prima clasă elementară, după care am revenit la Vatra Dornei în 1945 s.a.m.d. (Interviu acordat in Flacara lui A.Paunescu).

Singurul șef la un moment dat al celebrului inventator Justin Capră, Ioan Olaru a elaborat și realizat cursuri de formare, perfecționare, specializare în diverse domenii: montanologie, economie, ecologie, tehnică și tehnologie și a adus contribuții importante în diverse domenii: practică economică, cercetare-dezvoltare de produs, optimizarea producției, optimizare globală interdisciplinară pe plan tehnic, economic, social și ecologic-ambiental și multe altele.

Încă din anii ’80, opina: „Managerii civilizației de mâine (pentru care protectia ecosistemelor ambientale va deveni criteriu prioritar), considerată de P. Druckner drept ,,civilizație a problemelor economice inteligent concepute ,,în care investiția principala, indispensabilă optimizării acțiunii umane va fi ,,o investiție de materie cenușie,, pot să beneficeze prin conceptul paradigmatic al O.S.V.G. de un instrument teoretic și metodologic, ghid pentru abordarea interdisciplinară a problemelor complexe ale dezvolatrii eficiente(durabile), valabil atât pentru sisteme mici, cât și mari. Modelul conduce managerii pentru soluții armonizate între resurse și obiective exprimate sub forma de rezultate practice, în condiții de echilibru ecologic”.

Conceptul dl. Ioan Olaru, Paradigma „Optimizarea Sinergetică după Criterii Valorice Globale”, (OSVG), integrează ecologia alături de economie și social și a fost definit de către acesta în anii 80. Astfel, OSVG a devenit un instrument metodologic pentru protecția mediului în contextul dezvoltării durabile, cu aplicații la nivel micro, mediu și macroeconomic. În acest context, au luat naștere mai multe aplicații, dintre care enumăr ca primă aplicatie a OSVG, utilajul multi-funcțional MUPL 300 Universal Dorna, care a întrunit 12 invenții și care a fost brevetat în 5 țări. Pe aceeași linie, la TIB ’92 la standul Uzinei mecanice din Vatra Dornei a putut fi văzută o „mașină-jucărie” care avea performanțe tehnice deosebite: motocultorul de 5 CP putea cosi un ha de faneata numai cu un litru de combustibil și putea fi adaptată pentru o multitudine de operații:arat, nivelarea terenului, prășit, semănat, recoltat cartofi s.a.

Cum în anul 1987 a descoperit inițiativa occidentală de înființare a Euroregiunii Carpatice a cărui scop era (și este!) ruperea Ardealului de țară mamă, conceptul OSVG și-a găsit cea mai importantă aplicație în propunerea de regionalizare a României, propunere care a fost cunoscută de către toți factorii decizionali din spectrul politic, începând cu Ion Iliescu și care încă poate avea aplicabilitate imediată dacă ar fi luată în seama de clasa politică, fiind motor al dezvoltării economice-sociale.

Articolul ,,Carpații-șira spinării ,,Masepotamiei Europene,, adică a României dintre cele trei ape sacre în actualitatea geostrategică a mega euro regiunii carpato dunărene,, rămâne un articol de referință a eminentului profesor inginer. Astfel, Gnoza de la Kogaion ( care propune un dialog între știință și tradiție) este formulată că răspuns la altă gnoza, cea de la Princeton care constă în renunțarea la orice fel de mit proiectat de om asupra universului și a cărei expresie a apărut în anul 1969. Două Gnoze cu abordări total diferite, care fac diferența calității vieții umane viitoare.

Promotor al păstrării identității românești, a făcut parte din colectivul de cercetare a regretatului general Ion Mihuleac, colectiv ce a avut un rol covărșitor în pastrarea proprietății private din zona montană. Cu alte cuvinte, dacă aceste zone nu au fost cooperativizate, profesorului Ioan Olaru i se datorează în mare măsură, iar spiritul absolut vizionar și determinarea pe care o viață intreagă a avut-o în protejarea adevăratelor interese naționale l-a ajutat să formuleze materialul pe care apoi Radu Rey la prezentat lui Ceaușescu, determinadu-l să renunțe la planul colectivizării zonei montane. Sunt file de istorie recentă…

Nume legat de cercetarea montană, a celebrelor de acum Guri de Rai și a apei de la 7 Izvoare, profesorul universitar ing. inventator Ioan Olaru și-a petrecut ultimii ani ai vieții la Fieni, jud. Dâmbovița, acolo unde a trăit cea mai mare performanță din carieră din tinerețe și anume inovația ,,Nou sistem de zona cu lanțuri cu tunel conic și ghirlandă cu pasuri circumferentiale diferențiate, pentru cuptoarele cu clincher,, pentru care a și fost medaliat prin Brevetul Consiliului de Stat în anul 1971, conferindu-i-se Medalia ,,A 50-a Aniversare a Partidului Comunist Român,,

Tot la Fieni, a coordonat un studiu în arealul Parcului Național Bucegi și al conturului energetic ipotetic denumit generic ,,MĂIASTRA,,, studiu ce conține 3 volume, fiecare sintetizând cercetări cu caracter transdisciplinar. Volumul 1 cuprinde considerațiile generalesi explicarea contextului transdisciplinar al cercetărilor, diagnosticul general convențional asupra zonei d.p.v. geografic, turistic, agremental s. altele; volumul 2 sintetizează cercetările efectuate în zone adiacente Complexului Peștera în care s-a constatat o revitalizare rapidă a funcțiilor fiziologice vitale (know-how al autorilor studiului), iar volumul 3 este axat în principal pr abordarea tematicii studiuluiprin extinderea documentării și investigării multidisciplinare asupra zonei KOGAION, cu interpretări de context mitic-istoric și sacru-geografic.

Deoarece în ultimii ani au apărut în presă informații distorsionate privind anumite studii, considerăm că este momentul să dăm la o parte perdeaua de mare modestie a regretatului mentor, aducând în discuție lucruri mai puțin cunoscute despre Gura de Rai și cele 7 Izvoare din Bucegi.
–va urma-
Luiza Volf, director executiv FRDM Carpatica

Ai ceva de spus?