0
SHARES 11

Am o ură teribilă față de cei ce practic “au produs în ultimii 70 de ani și produc în continuare cetățenii acestei țări”

aprilie 5, 2018

 

Dacă stăm bine să ne gândim, ajungem întotdeauna vrem-nu-vrem la concluzia că majoritatea neajunsurilor ce persistă de atâta amar de vreme în țara asta au la bază factorul uman, prin problemele legate de profesionalism/competență, de integritate, de discernământ, și în general de valorile mai mult sau mai puțin răsturnate pe care le poate avea un individ în paralel cu acuitatea sa intelectuală nativă, fiecare în parte – la scară – având capacitatea TEORETICĂ de a fi educat/pregătit în mod excelent, bine, prost sau… execrabil, oriunde s-ar afla el poziționat pe scara socială.

Dacă nu ne gândim doar la acei câțiva indivizi realmente de excepție – “campioni intelectuali”, “olimpici”, etc – oameni integri și performanți, produși/emanați de societate cumva “accidental” și în țara noastră exact așa cum se întâmplă în mod firesc cam oriunde în lume indiferent cât de neprielnice sunt condițiile sociale, și ne gândim în loc la marea masă a populației, adică la media indivizilor ce ies de atâtea generații de pe băncile școlilor românești, ne izbește implacabil concluzia că sistemul de învățământ românesc a fost de fapt praf și pulbere în toți acești 40+28 de ani.

Ultimii 28 fiind întradevăr consecința “grelei moșteniri” a celor 40 de ani de învățământ comunist, “perioadă de glorie” la care o mare parte dintre noi ne referim complet inconștienți cu: “Păi pă vremea aia se făcea carte serioasă nenică, și ieșeau oameni, nu ca acum!”, ne-sesizând că de fapt ne referim la acea perioadă raportându-ne strict la ceea ce se întâmplă acum în învățământ – acum fiind practic doar… mai rău CA ATUNCI – în loc să ne referim la ceea ce ar fi trebuit să se întâmple în acei 40 de ani în învățământul românesc dacă nu ne-ar fi “lovit” comunismul, ci în locul comunismului am fi avut în țară în toți acei ani orice alt sistem de organizare socială mai “occidental”.

Pe scurt “problemele peștelui” care încep întotdeauna de la capul acestuia, au fost și sunt în continuare cauzate de întreaga infrastructură de conducere din învățământ, adică de Ministerul Dezvățământului și al Needucației, din care dacă ar rămâne doar clădirea în urma unui atac cu vreo neurotoxină, asta ar fi una dintre puținele soluții care îmi vin în minte pentru a avea și noi o șansă pe viitor ca țară!

Da, am o ură teribilă față de cei ce practic “au produs în ultimii 70 de ani și produc în continuare cetățenii acestei țări” într-un mod atât de abominabil, de precar,… de fapt într-un mod fatidic-catastrofic după cum se poate observa cu ochiul liber!

#zicsieusafiezis – F.Bărbuț®

Ai ceva de spus?

Articole recomandate


https://www.instagram.com/bianca.cgb/

Go for it! Viața e prea scurtă să trăiești cu regrete

pe data de aprilie 3, 2018

Să faci o schimbare majoră în viața ta este înfricoșător. Ai nevoie de curaj, hotărâre și încredere. Dar știi ce e chiar și mai înfricoșător? Să traiești cu veșnicul regret. De câte ori nu te-ai întrebat cum ar fi fost dacă era așa cum ai fi vrut să fie? Visăm adesea cu ochii deschiși și ne imaginăm cum ar arăta viața noastră dacă …



Tabula rasa ca a doua natură

pe data de martie 20, 2018

Ni se deformează scrisul, ni se deformează mersul, ni se deformează accepțiunea unor “relații interumane” apărute natural dealungul epocilor, ducând la dispariția treptată exact a acelor necesități inițiale ce au condus pe cale de consecință la apariția Societății Umane, sine qua non ni se deformează… CREIERUL,